Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă continuă
din Europa și a doua deltă ca dimensiuni de pe continent după cea
formată la vărsare de fluviul Volga, este considerată de specialiștii
din cadrul UNESCO și cea mai bine conservată deltă a Europei. Adăpost
pentru peste 300 de specii de păsări și 45 de specii de pești de apă
dulce care trăiesc în lacurile și în canalele sale, ea include și cea
mai mare întindere de stufăriș din lume. Însă, în ciuda listei lungi de
superlative, Delta Dunării poartă urmele unei perioade în care autoritățile române au încercat să o „domesticească”.
În timpul perioadei comuniste, sălbăticia acestui ținut nu era apreciată foarte tare, așa că autoritățile au desecat și au îndiguit suprafețe mari din zona mlăștinoasă sau inundată, transformându-le în terenuri agricole și în ferme piscicole. În micile localități din deltă s-au construit blocuri de muncitori și fabrici. În unele cazuri, amenajările nu au fost niciodată folosite: fabricile nu au produs nimic. Acum, delta este punctată din loc în loc de terenuri abandonate pline de ciulini și de buruieni, de fostele instalații ale fermelor piscicole – în prezent în ruină – sau de construcții de beton care iau din farmecul pe care ar trebui să îl aibă o călătorie în această regiune din estul extrem al României.
Treptat, lucrurile s-ar putea schimba în bine. Săptămâna trecută au început lucrările de reconstrucție ecologică a fostei zone agricole Carasuhat, aflată pe raza comunei Mahmudia din județul Tulcea. Deși se află chiar unde începe delta, la sud de brațul Sfântu Gheorghe, de foarte mult timp Mahmudia a fost izolată de zona umedă din nord din cauza modificărilor făcute în perioada comunistă. La acea dată, partea de deltă care aparițnea comunei a fost desecată, îndiguită și transformată în teren agricol. Însă terenul nu a dat randament, iar acum nu se mai cultivă nimic pe el.
În 3 – 5 ani, suprafața de 924 de hectare va redeveni o bucată de deltă adevărată, cu bălți, gârle, canale și japșe (depresiuni de mică adâncime care sunt acoperite de apă numai în timpul revărsărilor și în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă). Înaintea desecării și îndiguirii din anii '80, acest complex de canale și bălți oferea hrană, adăpost și loc de reproducere pentru numeroase specii de pești, de păsări și de plante din deltă.
Proiectul de refacere ecologică a fostei zone agricole Carasuhat are o valoare de 2,5 milioane de euro și este co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, fiind implementat de Consiliul Local Mahmudia, în parteneriat cu World Wide Fund – România și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Terenul de 924 de hectare aparține domeniului public al Consiliului Local Mahmudia.
În următorii ani, pământul va fi excavat, zona va fi inundată artificial, vor fi construite canale și grinduri, vor fi plantați copaci și, treptat, vor reveni atât vegetația specifică deltei, cât și speciile de pești. Pe 10 hectare de teren vor fi sădite specii native de salcie albă și de plop alb.
În timpul perioadei comuniste, sălbăticia acestui ținut nu era apreciată foarte tare, așa că autoritățile au desecat și au îndiguit suprafețe mari din zona mlăștinoasă sau inundată, transformându-le în terenuri agricole și în ferme piscicole. În micile localități din deltă s-au construit blocuri de muncitori și fabrici. În unele cazuri, amenajările nu au fost niciodată folosite: fabricile nu au produs nimic. Acum, delta este punctată din loc în loc de terenuri abandonate pline de ciulini și de buruieni, de fostele instalații ale fermelor piscicole – în prezent în ruină – sau de construcții de beton care iau din farmecul pe care ar trebui să îl aibă o călătorie în această regiune din estul extrem al României.
Treptat, lucrurile s-ar putea schimba în bine. Săptămâna trecută au început lucrările de reconstrucție ecologică a fostei zone agricole Carasuhat, aflată pe raza comunei Mahmudia din județul Tulcea. Deși se află chiar unde începe delta, la sud de brațul Sfântu Gheorghe, de foarte mult timp Mahmudia a fost izolată de zona umedă din nord din cauza modificărilor făcute în perioada comunistă. La acea dată, partea de deltă care aparițnea comunei a fost desecată, îndiguită și transformată în teren agricol. Însă terenul nu a dat randament, iar acum nu se mai cultivă nimic pe el.
În 3 – 5 ani, suprafața de 924 de hectare va redeveni o bucată de deltă adevărată, cu bălți, gârle, canale și japșe (depresiuni de mică adâncime care sunt acoperite de apă numai în timpul revărsărilor și în care se dezvoltă o bogată vegetație de apă). Înaintea desecării și îndiguirii din anii '80, acest complex de canale și bălți oferea hrană, adăpost și loc de reproducere pentru numeroase specii de pești, de păsări și de plante din deltă.
Proiectul de refacere ecologică a fostei zone agricole Carasuhat are o valoare de 2,5 milioane de euro și este co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, fiind implementat de Consiliul Local Mahmudia, în parteneriat cu World Wide Fund – România și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Terenul de 924 de hectare aparține domeniului public al Consiliului Local Mahmudia.
În următorii ani, pământul va fi excavat, zona va fi inundată artificial, vor fi construite canale și grinduri, vor fi plantați copaci și, treptat, vor reveni atât vegetația specifică deltei, cât și speciile de pești. Pe 10 hectare de teren vor fi sădite specii native de salcie albă și de plop alb.
O zonă de 924 de hectare de lângă Mahmudia va fi inundată. Foto: Andreea Dogar„Oamenii au pierdut accesul la resurse și vor să aibă din nou o parte din Delta Dunării”
Apariția unor noi canale care vor scurta drumul până la bălțile bogate în pește este o soluție și pentru pescarii din Mahmudia care până acum erau forțați să facă un ocol destul de mare, cheltuind bani pe combustibil.
„Prin amenajările de la Carasuhat, Mahmudia rămăsese legată doar de uscat. Legătura cu delta se îngreunase foarte mult. Pescarii dădeau foarte mulți bani pentru a ajunge în zone de pescuit mai valoroase. Aceste habitate sunt necesare pentru susținerea vieții comunității: refacerea habitatului este o condiție neapărată pentru menținerea comunității. Activitățile piscicole vor fi susținute și mai mult”, a declarat Grigore Baboianu, șeful Biroului de Proiecte de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Pescarii vor putea să pescuiască și în noua zonă umedă care va apărea pe hartă chiar la nord de comună, a explicat el, deoarece sutele de hectare pot deveni locuri de reproducere sau de iernat pentru pește.
În momentul în care pescarii ajung în zone mai îndepărtate de localitatea lor, se întâmplă adesea să intre în conflict cu pescarii pe care îi găsesc acolo deoarece intră în competiție pentru aceleași resurse. Din acest motiv este important ca ei să aibă acces la pește și în zona în care locuiesc.
Potrivit lui Cristian Tetelea, coordonator de proiecte în bazinul Dunării în cadrul WWF România, înainte de 1989 în Mahmudia erau înregistrați 300 de pescari. În anul 2000 mai erau înregistrați numai 12.
„Oamenii au pierdut accesul la resurse și vor să aibă din nou o parte din Delta Dunării”, a arătat și Gheorghe Demidov, manager de proiect din partea Primăriei Mahmudia. Dincolo de avantajul pentru pescari, odată ce suprafața inundată va deveni o adevărată parte a deltei, localnicii vor putea desfășura și activități de ecoturism. În unele zone accesul va fi strict interzis, iar în altele accesul va fi limitat. În total, 300 de balize cu semnalizare optică și acustică vor semnaliza aceste locuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu